miercuri, 18 noiembrie 2015

După 20 de ani

Uneori am senzația că toate planetele sunt aliniate împotriva mea. Și cu toate că se spune că noi, femeile, am fi mai schimbătoare ca vremea, la fel aș putea să spun același lucru despre pielea mea. De fapt, nu că aș putea să spun, chiar spun tare și răspicat! Pielea mea e ca un mic drăcușor care, dacă nu primește ce are nevoie în fiecare zi, o ia razna și paradoxal (pentru că așa lucrează drăcușorii), tot eu arat ca naiba. Ideea e că îmi iubesc tenul cu bune și rele, iar relația noastră de ”colaborare” decurge ok într-o mare parte a timpului. 

Sursă: Pinterest

În fiecare an, pe data de 29 aprilie, eu și tenul meu ne sărbătorim aniversarea. Anul ăsta am împlinit 20 de ani de relație, iar asta se vede cu ochiul liber. Pot să spun că da, am o relație de lungă durată. Vrei să știi prin ce am trecut noi doi în cei 20 de ani? Bineînțeles că vrei să știi, pentru că altfel nu ai fi aici. Deci, în 1995 pe data de 29 aprilie eu și tenul meu ne-am cunoscut și am început să ne descoperim unul pe altul. A trecut atât de mult timp încât multe din cele petrecute atunci au început să se mai estompeze, dar ce contează a rămas în amintire. De exemplu, știu că pielea mea era fină, catifelată, fără niciun fel de imperfecțiune. Gurile bune spun că eram tare luminată la față atunci. Bucălată și numai bună de pupăcit. Termenul de ”coș” pentru mine însemna doar chestia aia din paie în care mai puneau ai mei câte ceva. Apoi, tata mă învățase că și la baschet ”coș” însemna ceva. Mă rog, ai prins ideea. 

Apoi, relația noastră a mai evoluat, iar timpul a început să-și cam facă de cap și pe ici pe colo a început să ne modeleze. Atât pe mine, cât și pe dragul meu ten. Nimic extraordinar, cu toate că anii se adunau și îi tot sărbătoream pe aceeași dată de 29. Ordinea planetelor a început însă se strice cam după 16-17 ani de relație, când între noi a apărut o așa numită ”pubertate” care ne-a cam destabilizat încrederea pe care o aveam unul în celălalt. Atunci, termenul de ”coș” a cam prins și o a treia însemnătate. Coș fix în frunte, fix pe obraz, fix în barbă. Câte unu, câte două și exact, dar exact în momentele cele mai nepotrivite. Nici eu nu m-am lăsat mai prejos și am încercat să contracarez pubertatea, mai întâi folosindu-mă de forța fizică. Știi tu, mai storceam din când în când. Dar lucrul ăsta nu a îmbunătățit relația noastră bazată pe epidermă. Din contră, storceam într-o parte, apărea în alta. Zen, Lore, Zen. 

Sursa: Pinterest

După un an în care ascundeam urmele pe care pielea mi le dădea drept ofrandă pentru simplu fapt că îndrăzneam să cresc și eu ca omul, am recurs și la metode care într-adevăr au fost salvatoare în relația noastră. Dacă vrei, poți privi situația ca și cum eu și pielea mea dragă, am fi mers la terapie de cuplu. Specialiștii Gerovital ne atingeau cu farmec și după câteva ședințe se vedeau și rezultate notabile. Doar așa am reușit să am grijă de tenul meu în fiecare zi, iar, la rândul lui, el are grijă de mine. 

Când soarele dă să ne copleșească, îl protejez împotriva razelor, iarna îl hidratez cât se poate de bine. Nicio seară fără cremă hidratantă, nici dimineață fără cremă cu SPF! Mereu folosesc produse de tradiție, cu un raport calitate – preț bun. Câteodată îi fac surprize și mă răsplătește prin strălucire și vitalitate. În curând am de gând să să-i ofer tenului meu un set cu produse românești de calitate din gama Gerovital H3 Derma+. Dacă ar avea coadă, sunt sigură că ar da energic din ea la vederea lor.


Trebuie să știi că o relație puternică se bazează pe reciprocitate, așa că sunt împăcată cu gândul că pentru a-mi menține pielea sănătoasă trebuie să investesc timp și bani. În fond și la urma urmei, cu toate că pielea mea uneori mă mai supără, sunt conștientă de faptul că mi-a fost aproape în fiecare zi. Sunt sigură că ne vom iubi chiar și peste ani de zile când timpul își va lăsa amprenta și mai adânc peste chipul meu. Ridurile le voi iubi pentru că îmi vor aminti de faptul că sunt om și, mai presus de toate, sunt sigură că ridurile vor fi perfect așezate încât să fiu o bunicuță drăguță. Dar hai ca mai e mult până departe. Sunt tânără, iar timpul este acum de partea mea... de fapt de partea noastră. A mea și a tenului meu drag pe care îl iubesc de 20 de ani încoace.

Acest articol participă la competiția SuperBlog 2015

Related Articles

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu